Mai lasă puțin,
În rouă, să se scalde vise,
Mai lasă puțin ,
Catifelat, obrazul florii!
Pe-o pânză fină de păianjen,
În somn,
Un zâmbet,
Să nu știe,
Că,
Va sfârși într-o tăcere,
Pe buze arse,
Însetate apoi,
De-a pururi,
Sub un soare,
Nepăsător,
Pe drumul său.
Prea mare
Să se oglindească
În mica lacrimă de rouă
Și-n mersul lui,
Topind ,
Nisipul viselor clădite,
În efemerele castele,
Părând,
O clipă,
De cleștar,
Apoi,
Morman de cioburi,
Rănind.
În rouă, să se scalde vise,
Mai lasă puțin ,
Catifelat, obrazul florii!
Pe-o pânză fină de păianjen,
În somn,
Un zâmbet,
Să nu știe,
Că,
Va sfârși într-o tăcere,
Pe buze arse,
Însetate apoi,
De-a pururi,
Sub un soare,
Nepăsător,
Pe drumul său.
Prea mare
Să se oglindească
În mica lacrimă de rouă
Și-n mersul lui,
Topind ,
Nisipul viselor clădite,
În efemerele castele,
Părând,
O clipă,
De cleștar,
Apoi,
Morman de cioburi,
Rănind.
Leave a little,
In dew, let the dreams shine,
Leave a little,
Velvety, the cheek of the flower!
On a fine cloth of spider,
In sleep,
A smile,
Do not know,
That,
It will end in silence,
On burned lips,
Thirsty then,
For ever,
Under a sun,
Impassive,
On his way.
Too big
To mirror
In the little dew tear
And while walking,
Topind,
The sand of dreams built,
In the ephemeral castles,
seeming,
A moment,
By the cricket,
Then,
Pile of shavings,
Hurting.
© 2019 M.I.
No comments:
Post a Comment